Tura de relaxare si altele prin muntii Rodnei
Echipa: domnul Costel, Ramiro, Octavian, Florin, domnul Gicu, Cristian si subsemnatul.
Deviza turei “fiecare cu aleluia” adica pe cont propriu doar la mancare si licori bahice ne intalnim spre seara.
Obiective : creasta Plescutei si refugiul Curatel cu tabara de baza sub Ineu.
Plecam joi noaptea spre Vatra Dornei si la 12.00 ne cazam la campingul Autoturist, iar dimineata cu un microbuz inchiriat plecam spre Borsa avand ca traseu Gura Lalei – Ineu. Avem noroc de o vreme buna dar caniculara si de faptul ca transportatorul ne duce cat poate de mult pe forestierul spre Ineu, de altfel un traseu fara probleme de orientare, dar destul de lung , tinandu-se cursul apei pana la lacul Lala Mare. In 4 ore, o parte dintre noi suntem sub Ineu si alegem ca loc de campare un mini platou mai sus de Lala Mica. Dupa ce montam primul cort ne dam seama ca nu intelesesem bine de la nea Costel unde trebuia sa ne oprim si ca era mai bine ceva mai jos dar …fiind in majoritate il asteptam pe el sa urce decat sa coboram noi. Era prima data cand experimentam o campare cu tabara fixa si trasee de o zi cu echipament minim, dar avantajul sa dovedit de luat in seama. PLeci in traseu cu bagaj usor, parcurgi mai mult din obiectivele fixate si cand te-ntorci gasesti casa ridicata, patul facut, apa calda la bidon … numai sa te apuci de gatit si servit masa, eventual un vin rosu sau un cognac cu un tutun alaturi si …la somn. Ajunsesem devreme asa ca facem o tura pe Ineut, o parte dintre noi chiar merg mai departe pe Rosu sa analizeze o eventuala iesire de iarna. Sambata hotaram sa acoperim cam tot ce aveam in plan asa ca, dis de dimineata coboram la Lala Mare si o luam pieptis spre Creasta Plescutei pe un culoar printre jnepeni si portiuni cu bolovanis si inca cu zapada.Desi atmosfera e cam incarcata avem privelisti de vis sus pe creasta, cu Pietrosul Rodnei, Rarau, Maramures…
Se respecta si deviza turei “fiecare cu aleluia “si rupem randurile in mai multe directii. Cristi o ia din tabara spre Ineu, coboara in caldarea Bilei si retur, eu cu Ramiro urmam creasta Plecutei spre Ineu si deacolo la refugiul Curatel si retur iar restul indraznetilor 2 veterani (Florin si Octavian) si 2 tineri (nea Gicu si nea Costel) se duc sa vada toata creasta Plescutei spre Rotunda si apoi sa vina la refugiul Curatel.Norocul indraznetilor care au parte de o frumoasa turma de capre negre. Urcusul pe Ineu pe aceasta parte e mult mai spectaculos dacat cel dinspre Saua cu Lac si poate crea serioase probleme pe timp de iarna. Caldura mare, creasta expusa iti scoate apa din organism dar asta e, doar nu ne obliga nimeni, napsa e cu nea Gicu si nea Costel ca au tricouri cu maneca scurta si o sa cam scape de un rand de piele.Ceva poze pe varf unde ne intalnim cu Cristi , nu mai stam sa-i asteptam pe “indrazneti” si in doua ore suntem la refugiul Curatel. Bagam cate 2 litri de apa, mancam,ne intindem la umbra pentru siesta si cand sa ne facem planuri ca nu putem sa stam sa vina si colegii, ca sigur merg greu, nu au ei randamentul nostru, ne si trezesc cu strigate de voie buna “COCALARILOR CREDEATI CA SCAPATI”. Cum dracu de-or fi mers asa repede ca doar nu am vazut nici o berarie pe traseu. In fine, analizam refugiul pentru iesirea din toamna si cu lehamite ne urnim spre tabara. Mare treaba si cu muntele asta, sa urci pe unde ai venit, in grupe de cate 2, fara pic de nori, clar ca lumina zilei si sa ne ratacim toti pe rand pe aceeasi portiune.De fapt impropriu ratacire, dar cum mergem cu capul in jos sau “in nori” luam o potecuta clara pe o curba de nivel “in coborare”care parea mai umblata si ne trezim ca am coborat din creasta vreo 50m. Desi cu bagaj minim caldura ne face sa ne resimtim si pe la 17.00 suntem la corturi. Unii dintre noi incep sa-si fac probleme pentru Cristian care desi era ora 7.30 nu se vedea sosind, Florin se pregateste sa plece in creasta sa vada ce si cum, il sfatuiesc sa ia si toporisca sa-l transeze ca sa-l putem cara, dar pe la 8.00 fix colegul apare cu cana pregatita sa serveasca supa abia luata de pe foc.
Duminica coboram pe traseul de banda rosie prin Saua Gajei si ne intoarcem acasa cu inca doua trasee facute in muntii Rodnei.
Cateva imagini gasiti in galeria de aici
